Olimp, muntele sacru al Greciei

Cand vine vorba de Grecia, marea majoritate a romanilor nu isi imagineaza nimic altceva decat plaje superbe, marea mai curata decat a noastra, statiuni micute si cochete cu cladiri albe si deja plictisitoarea – pentru unii - triada Halkidiki-Paralia-Katerini (totul asezonat din plin cu gyros, tzatziki si muzica de buzukia).

Pentru cei care vor altceva decat placerile banalizate ale destinatiilor litorale, vechea Elada ofera multe locuri pline de un pitoresc de alt gen, unde te poti relaxa si explora deopotriva frumusetile acestui pamant incarcat cu istorie si cultura milenara.
Unul dintre acestea este maiestuosul Munte Olimp, salas al zeilor de altadata si desfatare pentru montagnarzii si alpinistii zilelor noastre!

Pe cararile zeilor

La granita dintre provinciile grecesti ale Thessaliei si Macedoniei (grecii nu recunosc nici azi fosta republica iugoslava), troneaza cel mai inalt munte din Grecia. Administrativ, nu are nicio incadrare, fiind undeva la mijlocul prefecturilor Peieria si Larissa.
Geografic, Muntele Zeilor este situat la 263 kilometri de Atena si 78 kilometri de Salonic.
Casa zeilor greci este un munte cu nu mai putin de 52 piscuri semete. Cel mai inalt dintre acestea, denumit Mytikas, adica "Nasul", sau "Tronul lui Zeus", atinge 2.917 metri, fiind nu doar al doilea munte ca inaltime din peninsula Balcanica, ci si unul dintre cei mai impunatori munti ai Batranului Continent.

La prima vedere, colosul din inima Greciei este alcatuit dintr-o alaturare splendida de stanci abrupte, chei inguste, pajisti alpine si paduri dese de conifere.

Conform datelor remise de geologii greci, Olimp - mult mai vechi decat insasi Zeii pe care-i gazduieste - are o vechime de peste 200 milioane ani. Schimbari dramatice au avut loc de-abia in perioada ultimelor glaciatiuni europene, cand straturile imense de gheata s-au topit si s-au retras, angrenand astfel cantitati uriase de roci care s-au pravalit la baza muntelui. Ultima glaciatiune, care a avut loc acum 10.000 ani, a fost cea care i-a slefuit muntelui imaginea care poate fi admirata si in prezent.

Bogatia biodiversitatii si frumusetea locului au facut ca, in anul 1938, Muntele Olimp sa devina primul parc national din Grecia.
Peste 1.700 specii de plante compun flora muntelui, reprezentand 25% din flora intregii Grecii. Fauna cuprinde numeroase specii de animale; aici se intalnesc 32 specii de mamifere, unele foarte rare in Grecia, precum lupul, capra neagra, mistretul, sacalul, vulpea si pisica salbatica, iar lumea pasarilor cuprinde 108 specii, intre care se distinge acvila de munte, cea mai falnica pasare de prada din Europa.

Verticale antice

Maiestuosul munte a fost ales de Zeus drept locuinta a celor 12 zei olimpieni, principalele zeitati ale mitologiei si religiei vechilor greci. Forma specifica a muntelui, inaltimea si grandoarea sa, ceata si furtunile de la inaltimi, toate aceste caracteristici, ce evoca maretie si forta, i-au facut pe primii oameni sa-l venereze. Dovezile arheologice ne spun ca aici au trait oameni inca de la inceputurile Epocii Fierului.
Cei 12 zei ai panteonului grecesc isi duceau traiul in vaile si crestele muntelui, "tainicele cute ale Olimpului", dupa cum le descria Homer. Pantheon-ul, identificat de specialisti cu piscul Mytikas de astazi, era locul unde se intalneau si isi aveau fiecare palatele. Discursurile lor impetuoase erau ascultate si aprobate de maretul Zeus, care statea pe tronul sau inalt, identificat cu stanca Stefani, vizibila in zilele senine. La poalele muntelui, la doar 5 kilometri de Mediterana, exista si azi satucul sacru Dias, consacrat Stapanului din Olimp. Satucul si templul aferent si-au trait perioada de glorie intre secolele 5 i.Hr. si 5d. Hr. In apropiere se afla alte doua asezari legendare, satele Piblia si Livithra, asociata legendei lui Orfeu si locuri de desfasurare a misterioaselor ceremonii orfice.

Istoria devine zbuciumata si tragica, muntele si locuitorii sai avand de suferit, in timpul indelungatei ocupatii turcesti. In secolele trecute, impunatorul Olimp i-a ocrotit pe haiducii si razvratitii greci, devenind o adevarata fortareata naturala, unde si-au gasit adapost incrancenatii kleftes si armatoloi, personaje reale, devenite legendare in lumea luptatorilor pentru libertate din Grecia.

In vremea invaziei germane din anul 1941, unitatile armate grecesti, alaturi de cele australiene si neo-zeelandeze, au dus lupte in zona, muntele servind, mai apoi, ca loc de adapost pentru rezistenta greaca.

Din secretele Olimpului

Muntele se intinde pe o suprafata de circa 500 kilometri patrati, acoperind un areal circular cu un diametru de 25 kilometri si o circumferinta de 80. Pe o scala verticala, muntel cuprinde patru zone de vegetatie diferite, de la zona padurilor de foioase si tufisuri, pana la zona alpina, situata dincolo de altitudinea de 2.500 metri.

Legi aspre interzic nu doar distrugerile din interiorul parcului, ci si orice activitate umana distructiva in asa-zisa "zona periferica", un cordon de vegetatie salbatica crescuta in jurul granitelor parcului natural Olimp.
Muntele este cunoscut in intreaga lume pentru importanta sa - ecologica si culturala. In anul 1981, UNESCO il declara Rezervatie a Biosferei, iar Comunitatea Europeana il include pe lista "Celor mai importante Habitate Naturale pentru Protectia Pasarilor din Europa".

Muntele nu beneficiaza de prezenta lacurilor alpine, cu exceptia micilor ochiuri de apa temporare, care apar primavara, in urma topirii zapezilor, undeva intre vaile Bara si Dristela. Grecii au construit, totusi, un lac de acumulare in apropierea satului Petra, prin indiguirea paraului Xerolakki, creand, astfel, o intindere de apa permanenta, necesara atat locuitorilor din zona, cat si animalelor salbatice. Ca o compensatie pentru lipsa lacurilor, muntele este brazdat de numeroase izvoare, desi putine pot fi intalnite peste altitudinea de 1.000 metri.

Clima muntelui este influentata de pozitia geografica. Din noiembrie pana in mai, cele 52 de piscuri sunt permanent acoperite de zapezi. Nivelul precipitatiilor este foarte ridicat, de 3-4 ori mai mare decat cel inregistrat in Atena. Pentru montagnarzi si alpinisti, trebuie mentionat ca, la fiecare 100 metri urcati pe Olimp, temperatura scade cu o jumatate de grad Celsius.

Vanturile puternice sunt un fenomen des intalnit aici, curentii de aer dintre stanci atingand, uneori, viteza de 100 km/ora.

Parcurgerea Muntelui Zeilor nu este o incercare foarte dificila, cu exceptia portiunii de cca. 30 minute de la punctul Skala la punctul Mytikas, traseu cotat cu gradul 3 pe scala dificultatii montane YDS. Circa 10.000 de turisti escaladeaza anual muntele, deci parcurgerea sa nu este deloc o misiune imposibila. Majoritatea turistilor se opresc, totusi, in punctul Skolio.

Mare parte din trasee incep din localitatea Litochoro; de aici, potecile urca spre cabana Prionia, de unde incepe urcusul propriu-zis al muntelui.

Prin satele grecilor de la munte

Atunci cand conditia fizica sau varsta nu va permit ascensiunea intregului munte, sau pur si simplu vreti sa explorati partea autentica a satelor grecesti traditionale, vizitarea asezarilor rurale de la poalele muntelui este o activitate la indemana oricui.

Palaios Panteleimonas este o asezare care dateaza din secolul al XIV-lea Astazi, este un sat traditional complet restaurat, in valea Kato Olympus, la altitudinea de 700 metri. Din el, se poate admira panorama splendida a Golfului Thermaikos, precum si castelul venetian de la Platamonas; este si un loc potrivit pentru practicarea paragliding-ului, mountain bike-ului si altor sporturi de munte.

Daca va chinuie foamea (sau doar pofta de ceva bun), puteti trage cu incredere la numeroasele taverne traditionale, unde se servesc delicioase mezeluri locale, condimentate dupa secretul locului si insotite de un vin excelent. Nu ratati nici o portie de rachiu (tsipouro) facut din struguri sau din fructele de Arbutus, arbori specifici florei mediteraneene.

Palaioi Poroi este situat in partea de sud-est a muntelui, la o altitudine de 600 metri. Satul traditional este alcatuit din casute de piatra, majoritatea datand din secolele XVII-XVIII. In centrul sau troneaza impunatoarea biserica bizantina Agios Ghiorghios. In imediata apropiere, mai sunt doua biserici care trebuie neaparat vazute, Agioi Apostololi si Zoudachos Pigi. (Sunt lacasuri sfinte, asa ca se impune imbracamintea decenta.)

Palaioi Poroi este situat la doar 45 kilometri de Katerini.

Palaia Skotina, asezat in vaile de la Kato Olympus, este impodobit cu o impunatoare biserica, Agios Athanasios, care dateaza din secolul al XIV-lea, avand un iconostas din lemn care are aceeasi varsta cu biserica.

Din acest satuc pornesc numerose poteci, care iti dau posibilitatea de a admira flora si fauna muntelui. Sunt trasee special amenajate pentru mountain biking si chiar pentru masini 4x4. In sat sunt doua case de oaspeti, iar daca sunt toate camerele ocupate, posibilitati de cazare se gasesc si in apropierea plajei Skotina, situata la doar 7 kilometri de sat. Palaia Skotina este la 40 kilometri distanta de Katerini si ramane una dintre cele mai cautate destinatii de pe Muntele Zeilor.